In seara aceasta m-am hotarat sa nu postez nimic din ce-am lucrat...ci numai ganduri...poate o motivatie pentru ceea ce fac.
De unde pasiunea mea pentru lucrul de mana? Cu siguranta e o mostenire, o mostenire de nepretuit preluata de la mama mea cea draga. Ea mi-a fost calauza si mi-a daruit cele mai mari averi pe care le-as putea avea si pe care nu mi le poate lua nimeni: omenia, dragostea pentru munca si pentru frumos si, de ce nu, paiunea pentru lucrul de mana.
Vreau sa las si eu fiicei mele aceasta mostenire...si tare mult mi-ar placea sa gandeasca despre mine asa cum gandesc eu despre mama mea. Ar insemna ca munca mea n-a fost in zadar, ca am lasat ceva in urma.